Cuvintele altora

Penita scartaie pe o foaie de hartie…afara ploua cu furie si naduf, punctuata din cand in cand de un tunet. Tu transcrii cuvinte pe care nu le poti ticlui dar care vorbesc atat de bine despre tine.
Un fulger te distrage si uiti o cratima. Parca nu esti singur, furtuna iti vorbeste. De cand nu te-ai mai plimbat prin ploaie? De cand nu te-ai mai simtit liber? Greu de spus…Probabil niciodata.
Dai foaia si termini cuvantul. Pui punct si apoi te razgandesti, mai adaugi doua…
Trei puncte in suspensie…asa te simti atunci cand iti permiti.
Te ridici greoi si iti torni un pahar cu apa. Il bei cu lacomie si revii. Cauti o alta carte pe care ai citit-o, cu alte paragrafe subliniate si cu alte puncte de suspensie.
De ce le transcrii? De ce le cauti? Cuvintele iti par o mostenire pe care o poti lasa, o explicatie pe care nu esti obligat sa o dai.
Scrii cuvintele altora pentru ca pe ale tale nu le-ai potrivit inca.
Te uiti pe geam la ploaia ce nu se hotaraste in furie si apatie si o intelegi. E asa de obositor sa fii mereu revoltat…
Iesi afara si respiri. Pentru o clipa, esti liber…Dar clipa trece, tu intrii in casa, te asezi si reincepi sa asterni pe foaie si in suflet cuvintele altcuiva.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s